Statutul profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011, a fost adoptat prin Hotararea 64/2011 si modificat prin urmatoarele acte normative:

  • Hotararea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 7 din 16 iunie 2012 privind modificarea şi completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 20 august 2012;
  • Hotararea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 769 din 29 iunie 2013 privind modificarea şi completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 7 august 2013;
  • Hotararea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 852 din 14 decembrie 2013 privind modificarea şi completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2014;
  • Hotararea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 1069 din 7 martie 2015 privind completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 12 martie 2015;

CAPITOLUL I

Principiile şi regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat

Art. 1. – (1) Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome, stabilite în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi ale prezentului statut.

(2) Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale:

  1. a) principiul legalităţii;
  2. b) principiul libertăţii;
  3. c) principiul independenţei;
  4. d) principiul autonomiei şi descentralizării;
  5. e) principiul păstrării secretului profesional.

Art. 2. – (1) Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea şi apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat.

(2) În exercitarea dreptului la apărare recunoscut şi garantat de Constituţia României, republicată, de lege, de pactele şi de tratatele la care România este parte, avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi soluţionat într-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea părţilor.

Art. 3. – (1) În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, prezentului statut şi codului deontologic.

(2) Profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor întocmit de baroul din care fac parte.

(3) Un avocat nu poate fi înscris decât într-un singur barou şi nu îşi poate exercita concomitent activitatea în două sau mai multe forme de exercitare a profesiei.

(4) Este interzisă, sub sancţiunile prevăzute de Lege, exercitarea oricărei activităţi specifice profesiei de avocat de către o persoană fizică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi în tabloul avocaţilor sau, după caz, de către orice persoană juridică, cu excepţia societăţii profesionale de avocaţi cu răspundere limitată.

Art. 4. – (1) Profesia de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei şi descentralizării, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.

(3) Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

(4) Competenţa şi atribuţiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

Art. 41. – (1) Persoanele care îndeplinesc funcţii în cadrul organelor de conducere ale baroului, Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi instituţiilor aflate sub autoritatea acesteia, Casei de Asigurări a Avocaţilor şi filialelor acesteia nu pot participa la rezolvarea unei cereri, la luarea unei hotărâri sau decizii ori la încheierea unui act juridic prin care se produce un folos material pentru acestea, pentru soţul/soţia ori pentru rudele sau afinii până la gradul III inclusiv ale acestora.

(2) De asemenea, persoanele indicate la alin. (1) nu pot participa la rezolvarea unei cereri sau la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care au relaţii cu caracter patrimonial.

(3) În cazul existenţei unui conflict de interese, persoanele indicate la alin. (1) sunt obligate să se abţină de la soluţionarea cererii, de la participarea la luarea hotărârii sau deciziei, informând în prealabil, în acest sens, organul profesional corespunzător.

(4) Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana indicată la alin. (1) , soţul/soţia, rudele sau afinii acesteia până la gradul al III-lea inclusiv are/au un interes personal de natură patrimonială, care poate influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor acesteia.

(5) Încălcarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 5. – (1) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti există şi funcţionează, în temeiul Legii, un singur barou, persoană juridică de interes public. Baroul este constituit din toţi avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor care au sediul profesional principal în localităţile de pe raza acestuia.

(2) Toate barourile din România, constituite potrivit Legii, sunt membre de drept ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.

(3) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înfiinţată prin Lege. U.N.B.R. este unica succesoare de drept a Uniunii Avocaţilor din România.

(4) Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare a barourilor în afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricând constatată de către instanţă sau alt organ judiciar, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu.

(5) Sunt interzise, sub sancţiunea prevăzută de Lege, folosirea, fără drept, de către orice persoană a denumirilor „Barou”, „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, „U.N.B.R.” ori „Uniunea Avocaţilor din România” sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea fără drept a însemnelor specifice profesiei de avocat ori purtarea fără drept a robei.

Art. 6. – (1) Libertatea şi independenţa profesiei de avocat sunt principii în baza cărora avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale clienţilor potrivit Legii şi prezentului statut. Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului şi garantează activitatea sa profesională.

(2) Avocatul este liber să îşi aleagă, să schimbe şi să dispună în tot sau în parte de forma de exercitare a profesiei, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

(3) Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit avocat, cu excepţia cazurilor privitoare la acordarea asistenţei judiciare obligatorii sau dispuse de către organul judiciar, a asistenţei judiciare prin avocat ca formă a ajutorului public judiciar şi a asistenţei gratuite. Orice clauză ori convenţie contrară, prohibitivă sau restrictivă este lovită de nulitate absolută.

(4) Relaţiile dintre avocat şi clienţii săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate şi confidenţialitate. Drepturile şi obligaţiile avocatului sunt prevăzute de Lege, prezentul statut, codul deontologic şi de contractul de asistentă juridică legal încheiat.

Art. 7. – (1) Intr-o societate întemeiată pe valorile democraţiei şi ale statului de drept, avocatul are un rol esenţial. Avocatul este indispensabil justiţiei şi justiţiabililor şi are sarcina de a apăra drepturile şi interesele acestora. El este deopotrivă sfătuitorul şi apărătorul clientului său.

(2) Avocatul, exercitând drepturile care îi sunt conferite de Lege şi de prezentul statut, îşi îndeplineşte îndatoririle şi obligaţiile faţă de client în raporturile cu autorităţile şi instituţiile în relaţie cu care îşi asistă sau îşi reprezintă clientul, faţă de profesia sa în general şi faţă de fiecare confrate în particular, precum şi faţă de public. Avocatul are îndatorirea de a-şi îndeplini cu conştiinciozitate, onoare şi probitate profesională obligaţiile faţă de client, în raporturile cu persoanele fizice, cu autorităţile şi instituţiile publice sau private, cu alte persoane juridice, cu ceilalţi avocaţi, precum şi în relaţia sa cu publicul în general.

(3) În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restricţii, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea autorităţilor sau instituţiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea şi independenţa avocatului sunt garantate de lege.

(4) Independenţa avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său. Avocatul este dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii şi să acţioneze numai în limitele legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic, potrivit crezului său profesional.

(5) Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris în faţa instanţelor de judecată, a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală ori a altor autorităţi, dacă aceste susţineri sunt în legătură cu apărarea şi sunt necesare stabilirii adevărului.

(6) Urmărirea penală şi trimiterea în judecată a avocatului pentru fapte penale săvârşite în exercitarea profesiei sau în legătură cu aceasta se pot face numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Lege.

Art. 8. – (1) Secretul profesional este de ordine publică.

(2) Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată.

(3) Avocatul nu poate fi obligat în nicio circumstanţă şi de către nicio persoană să divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către clientul său şi nici de către o altă autoritate sau persoană. Se exceptează însă cazurile în care avocatul este urmărit penal, disciplinar sau atunci când există o contestaţie în privinţa onorariilor convenite, exclusiv pentru necesităţi stricte pentru apărarea sa.

(4) Obligaţia de a păstra secretul profesional nu împiedică avocatul să folosească informaţiile cu privire la un fost client, dacă acestea au devenit publice.

(5) Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 9. – (1) Obligaţia de a păstra secretul profesional este absolută şi nelimitată în timp. Obligaţia se întinde asupra tuturor activităţilor avocatului, ale asociaţilor săi, ale avocaţilor colaboratori, ale avocaţilor salarizaţi din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alţi avocaţi.

(2) Obligaţia de a păstra secretul profesional revine şi persoanelor cu care avocatul conlucrează în exercitarea profesiei, precum şi salariaţilor săi. Avocatul este dator să le aducă la cunoştinţă această obligaţie.

(3) Obligaţia de a păstra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat şi salariaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute în exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor ce le revin.

Art. 10. – (1) Orice comunicare sau corespondenţă profesională între avocaţi, între avocat şi client, între avocat şi organele profesiei, indiferent de forma în care a fost făcută, este confidenţială.

(2) În relaţiile cu avocaţii înscrişi într-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat să respecte dispoziţiile speciale prevăzute de Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană.

(3) În relaţiile cu un avocat înscris într-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie să se asigure, înainte de a schimba informaţii confidenţiale, că în ţara în care îşi exercită profesia confratele străin există norme ce permit asigurarea confidenţialităţii corespondenţei şi, în caz contrar, să încheie un acord de confidenţialitate sau să îl întrebe pe clientul său dacă acceptă, în scris, riscul unui schimb de informaţii neconfidenţiale.

(4) Corespondenţa şi informaţiile transmise între avocaţi sau între avocat şi client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi în niciun caz aduse ca probe în justiţie şi nici nu pot fi lipsite de caracterul confidenţial.

Art. 11. – În raporturile cu instanţele judecătoreşti, cu Ministerul Public, cu celelalte autorităţi şi instituţii publice, cu persoanele juridice şi persoanele fizice cu care vine în contact, avocatul este dator să aibă un comportament demn, civilizat şi loial.

Art. 12. – (1) Organele profesiei de avocat au sarcina permanentă de a asigura exercitarea calificată a dreptului de apărare, organizând în mod corespunzător primirea în profesie, pregătirea profesională iniţială şi pregătirea continuă a avocaţilor, respectarea strictă a deontologiei şi a disciplinei profesionale.

(2) Toţi avocaţii au dreptul şi îndatorirea de a participa la formele de pregătire profesională stabilite de către organele profesiei.

(3) Barourile şi U.N.B.R. au obligaţia, din oficiu sau la cerere, să acţioneze prin toate mijloacele legale pentru protecţia profesiei, a demnităţii şi onoarei corpului de avocaţi.

Art. 13. – Dispoziţiile prezentului statut se aplică în mod corespunzător şi avocaţilor străini, inclusiv formelor de exercitare a profesiei de către aceştia.

CAPITOLUL II

Organizarea profesiei de avocat

 

SECŢIUNEA 1

Dobândirea calităţii de avocat

SUBSECŢIUNEA 1

Primirea în profesie

Art. 14. – (1) Primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza promovării examenului organizat de către U.N.B.R. la nivel naţional.

(2) Cu titlu de excepţie, în condiţiile legii, pot accede în profesie, fără susţinerea examenului, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, care au fost eliberaţi din motive neimputabile, precum şi, în aceleaşi condiţii, judecătorii de la instanţele internaţionale.

Art. 15. – (1) Cererea formulată de persoana care doreşte să fie primită în profesie se adresează decanului baroului unde solicitantul intenţionează să exercite profesia. Cererea se depune sau, după caz, se comunică în două exemplare şi va cuprinde:

  1. a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;
  2. b) locul şi data naşterii;
  3. c) elementele actului de identitate şi organul emitent;
  4. d) indicarea diplomei de licenţă eliberate de o instituţie de învăţământ superior acreditată în condiţiile legii, care atestă calitatea de licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege, precum şi indicarea, dacă este cazul, a îndeplinirii funcţiei de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani şi a promovării examenului de definitivat în profesia din care provine ori a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 14 alin. (2) , după caz;
  5. e) declaraţia că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 14 din Lege;
  6. f) declaraţia solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 15 din Lege ori că înţelege să renunţe la orice stare de incompatibilitate în cel mult două luni de la data emiterii deciziei de primire în profesia de avocat şi cunoaşte intervenirea sancţiunii caducităţii acesteia în caz de neconformare în termen;
  7. g) precizarea că se solicită dobândirea calităţii de avocat stagiar şi angajamentul de a realiza, pe perioada stagiului, formarea profesională iniţială în profesia de avocat, respectiv de a frecventa, ca avocat definitiv, formele de pregătire profesională continuă, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut;
  8. h) menţiunea, dacă este cazul, că, potrivit Legii, candidatul poate dobândi calitatea de avocat definitiv;
  9. i) declaraţia expresă că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. În caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activităţii.

(2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte depuse în dublu exemplar:

  1. a) copie a actului de identitate şi a actelor de stare civilă;
  2. b) copie a diplomei de licenţă şi, după caz, copii ale înscrisurilor care dovedesc îndeplinirea, timp de cel puţin 5 ani, a funcţiei de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, precum şi promovarea examenului de definitivat în profesia respectivă ori îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 14 alin. (2) . În cazul în care se solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de instituţiile de învăţământ superior din altă ţară, se va depune şi dovada de echivalare, în condiţiile legii;
  3. c) copie a cazierului judiciar, eliberată cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;
  4. d) certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de instituţia sanitară stabilită de barou conform hotărârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;
  5. e) certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, care să ateste cauzele încetării calităţii de avocat ori, dacă este cazul, motivele respingerii unei cereri anterioare de primire în profesie;
  6. f) două fotografii de tip legitimaţie.

(3) În cazul prevăzut la art. 14 alin. (2) , judecătorul care a activat la instanţe internaţionale va prezenta adeverinţă în original şi în traducere legalizată, eliberată de către respectiva instanţă, atestând că acesta a îndeplinit calitatea de judecător şi că încetarea acestei calităţi a avut loc din motive neimputabile.

Art. 16. – (1) Cererea formulată de membrul unui barou din altă ţară în vederea exercitării profesiei de avocat în România se va depune sau, după caz, se va comunica în dublu exemplar la baroul în care doreşte să profeseze şi va cuprinde:

  1. a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;
  2. b) locul şi data naşterii;
  3. c) numărul, data şi emitentul paşaportului;
  4. d) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreşte să îşi exercite profesia;
  5. e) indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul) ;
  6. f) indicarea formei în care urmează să exercite profesia, conform art. 5 din Lege.

(2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte, depuse în dublu exemplar, traduse în limba română şi certificate:

  1. a) paşaport;
  2. b) o atestare din partea baroului sau a asociaţiei profesionale de avocaţi din ţara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinar.

(3) La cerere se vor ataşa:

  1. a) avizul conform eliberat de Comisia permanentă a U.N.B.R.;
  2. b) declaraţia expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevăzute la art. 14 şi 15 din Lege;
  3. c) declaraţia expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic;
  4. d) dovada încetării formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform dispoziţiilor art. II din Legea nr. 231/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, după caz;
  5. e) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d) ;
  6. f) două fotografii de tip legitimaţie.

Art. 17. – (1) Cererea de primire în profesie, în forma şi însoţită de documentaţia prevăzute în prezentul statut, se depune în termen de cel mult 15 zile de la data publicării pe pagina web a U.N.B.R. a organizării examenului naţional de primire în profesie. În termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, cererea de primire în profesie se va comunica de către barou U.N.B.R. şi se va afişa la sediul baroului şi pe pagina web a baroului şi a U.N.B.R.

(2) Afişarea cererii la sediul baroului se constată prin proces-verbal.

(3) În termen de 10 de zile de la afişarea cererii pe pagina web a baroului şi a U.N.B.R., orice persoană poate face opoziţie la cererea de primire în profesie, indicând motivele şi arătând împrejurările şi probele pe care îşi întemeiază opoziţia.

(4) Soluţionarea opoziţiei este de competenţa baroului la care a fost înregistrată cererea de primire în profesie.

(5) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie, decanul baroului va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigaţiile necesare cu privire la moralitatea şi demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziţie la înscriere.

Art. 18. – (1) Avocatul-raportor va face toate cercetările pe care le va considera necesare.

(2) Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condiţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat.

Art. 19. – În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziţiei, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii.

Art. 20. – (1) După depunerea raportului, în termen de cel mult 5 zile, consiliul baroului analizează îndeplinirea condiţiilor pentru primirea în profesie şi soluţionează eventualele opoziţii.

(2) Consiliul baroului va pronunţa o hotărâre motivată asupra cererii de primire în profesie, pe care o va comunica U.N.B.R. în termen de cel mult 10 zile de la expirarea termenului de opoziţie.

(3) Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanentă a U.N.B.R., care va soluţiona contestaţia cu cel puţin 15 zile înaintea datei anunţate a examenului naţional de primire în profesie. În cazul contestaţiilor formulate de persoanele prevăzute la art. 17 alin. (5) din Lege, termenul de soluţionare este de 30 de zile de la data înregistrării contestaţiei. Hotărârea Comisiei permanente a U.N.B.R. se va afişa pe pagina web a U.N.B.R.

(4) Se poate prezenta la examenul naţional de primire în profesie numai candidatul cu privire la care consiliul baroului sau, după caz, Comisia permanentă a U.N.B.R. a pronunţat o hotărâre favorabilă asupra cererii de primire în profesie formulate de acesta.

(5) Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în tabloul avocaţilor în baza deciziei emise de consiliul baroului, cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (8) , art. 21, 22 şi 23 din Lege.

Art. 21. – (1) Cererea formulată de membrul unui barou din altă ţară de a fi autorizat să acorde consultanţă juridică privind dreptul românesc se depune la preşedintele U.N.B.R.

(2) Cererea va fi înaintată baroului în care este înscris avocatul pentru avizare şi raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul întocmit de decan va fi înaintat Comisiei de examinare.

(3) Metodologia examenului de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română ale avocaţilor străini se stabileşte prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.

(4) Comisia de examinare va fi desemnată de Consiliul U.N.B.R. şi poate fi alcătuită din avocaţi şi cadre didactice din instituţiile de învăţământ juridic superior, acreditate în condiţiile legii.

(5) Examenul va cuprinde probe scrise şi orale privind instituţiile de bază ale dreptului românesc şi cunoştinţele de limba română.

SUBSECŢIUNEA 2

Primirea în profesia de avocat a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care sunt autorizate să îşi desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut într-un stat membru

Art. 22. – Cererea de primire în profesia de avocat în România a avocaţilor care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European este de competenţa Consiliului U.N.B.R., conform art. 66 lit. e) din Lege.

Art. 23. – (1) Cererea se depune sau, după caz, se comunică în dublu exemplar secretariatului U.N.B.R. şi va cuprinde:

  1. a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;
  2. b) locul şi data naşterii;
  3. c) numărul, data şi emitentul paşaportului;
  4. d) menţionarea faptului că intenţionează exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România;
  5. e) indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul) ;
  6. f) indicarea titlului profesional obţinut în statul membru de origine şi a grupării profesionale din care face parte în statul membru de origine sau a autorităţii judiciare în cadrul căreia este admis să îşi exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.

(2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte, traduse în limba română şi certificate:

  1. a) paşaport;
  2. b) o atestare din partea autorităţii competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinară.

(3) La cerere se vor ataşa:

  1. a) declaraţia expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevăzute la art. 14 şi 15 din Lege;
  2. b) declaraţia expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic;
  3. c) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d) ;
  4. d) două fotografii de tip legitimaţie;
  5. e) alte documente prevăzute în anexa nr. XXXI.

Art. 24. – (1) Consiliul U.N.B.R. se va pronunţa asupra cererii de primire în profesia de avocat după susţinerea examenului de verificare a cunoştinţelor privind dreptul românesc şi de limba română sau după ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de susţinerea examenului, conform art. 100 şi 109 din Lege.

(2) Consiliul U.N.B.R. poate decide şi asupra suspendării analizării cererii până la efectuarea de către solicitant a stagiului de pregătire în domeniul dreptului românesc, conform art. 100 alin. (2) din Lege.

(3) Decizia este definitivă şi se comunică solicitantului în termen de 30 de zile de la data emiterii.

Art. 25. – (1) Avocatul admis în profesie va fi înscris în tabloul avocaţilor la baroul în care îşi va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut.

(2) Consiliul baroului va dispune înscrierea în tabloul avocaţilor, la cerere, pe baza deciziei de primire în profesie emise de U.N.B.R.

SUBSECŢIUNEA 3

Demnitatea profesiei

Art. 26. – (1) Pentru aplicarea Legii, cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie, cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, cât şi pe întreaga durată a exercitării acesteia.

(2) Persoana care solicită primirea în profesia de avocat sau reînscrierea în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei va înfăţişa consiliului baroului la care depune cererea înscrisuri din care să rezulte condiţiile de încetare a exerciţiului profesiei din care provine, respectiv a celei pe care a exercitat-o în perioada de incompatibilitate. Consiliul baroului va întreprinde cercetări – folosind procedura prevăzută de art. 17 alin. (5) , inclusiv în situaţia solicitării reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei – pentru a verifica dacă solicitantul se găseşte în cazul de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. b) teza a II-a din Lege, respectiv dacă a fost exclus din profesia din care provine ca urmare a săvârşirii unor abateri disciplinare grave.

(3) Avocaţii care se găsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de art. 14 lit. a) , lit. b) teza I, lit. c) şi d) din Lege sunt obligaţi să prezinte baroului hotărârile judecătoreşti prin care au fost condamnaţi definitiv la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, prin care au fost declaraţi faliţi frauduloşi sau prin care au fost condamnaţi definitiv pentru fapte săvârşite în legătură cu exercitarea profesiei.

(4) Consiliul baroului va examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătoreşti, respectiv înscrisurile ce privesc condiţiile încetării profesiei practicate de către avocatul înscris în tabloul avocaţilor incompatibili şi va aprecia asupra demnităţii avocatului. Consiliul baroului va hotărî, după caz, menţinerea în profesie sau încetarea calităţii de avocat, potrivit Legii.

(5) Decizia motivată se comunică în termen de 15 zile avocatului în cauză, precum şi preşedintelui U.N.B.R.., împreună cu hotărârea judecătorească şi înscrisurile în baza cărora a fost verificată starea de nedemnitate.
(6) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de preşedintele U.N.B.R. şi/sau de avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestaţia şi va hotărî în condiţiile Legii.

(7) Decizia consiliului baroului de încetare a calităţii de avocat este executorie. Despre încetarea calităţii de avocat baroul va face menţiunile corespunzătoare în tabloul avocaţilor.

SUBSECŢIUNEA 4

Incompatibilităţi

Art. 27. – Pentru primirea în profesie şi pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se găsească în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege.

Art. 28. – Nu este incompatibil avocatul salarizat în interiorul profesiei de avocat.

Art. 29. – (1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel:

  1. a) faptele personale de comerţ exercitate cu sau fără autorizaţie;
  2. b) calitatea de asociat într-o societate comercială în nume colectiv, de comanditar într-o societate comercială în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni;
  3. c) calitatea de administrator într-o societate comercială în comandită pe acţiuni;
  4. d) calitatea de administrator unic sau, în cazul unei pluralităţi de administratori, aceea de administrator cu puteri depline de reprezentare şi administrare, de preşedinte al consiliului de administraţie ori de membru în comitetul de direcţie al unei societăţi comerciale cu răspundere limitată;
  5. e) calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere ori de membru în comitetul de direcţie sau în directoratul unei societăţi comerciale pe acţiuni.

(2) Avocatul poate fi asociat sau acţionar la societăţile comerciale cu răspundere limitată sau la cele pe acţiuni.

(3) Avocatul poate îndeplini funcţia de membru în consiliul de administraţie sau în consiliul de supraveghere al unei societăţi comerciale pe acţiuni ori de membru al consiliului de administraţie al unei societăţi comerciale cu răspundere limitată, cu obligaţia de a aduce acest fapt la cunoştinţa decanului baroului în care îşi exercită profesia. Avocatul va furniza toate explicaţiile asupra condiţiilor în care exercită funcţia de membru al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere şi va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confidenţialităţii.

(4) Dacă consiliul baroului apreciază că exercitarea funcţiei de membru al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere este ori devine incompatibilă cu demnitatea şi cu regulile de conduită impuse avocaţilor, poate, în orice moment, să solicite celui interesat să părăsească funcţia pe care o ocupă. Decizia consiliului baroului va fi comunicată de îndată avocatului în cauză. Dispoziţiile art. 26 alin. (6) şi (7) se aplică în mod corespunzător.

(5) Încălcarea de către avocat a prevederilor alin. (4) constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 30. – (1) Incompatibilităţile prevăzute de Lege se verifică şi se constată de către consiliul baroului, chiar şi din oficiu.

(2) Avocatul devenit incompatibil are obligaţia să încunoştinţeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa din tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei în tabloul avocaţilor incompatibili.

(3) Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecinţele prevăzute de lege, şi constituie abatere disciplinară gravă, sancţionată cu excluderea din profesie.

Art. 31. – (1) În aplicarea art. 25 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizia de trecere în tabloul avocaţilor incompatibili fără ascultarea avocatului.

(2) Avocatul va fi convocat în vederea ascultării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Lipsa nejustificată a avocatului la data indicată în convocare nu împiedică luarea măsurii.

Art. 32. – (1) În cazul prevăzut de art. 25 alin. (2) din Lege, şi anume atunci când situaţia care determină incompatibilitatea este preexistentă sau survine concomitent cu emiterea deciziei de primire în profesie, efectele acesteia din urmă se produc doar sub condiţia rezolvării stării de incompatibilitate.

(2) Starea de incompatibilitate trebuie rezolvată, conform art. 25 alin. (2) din Lege, în termen de două luni de la data emiterii deciziei de primire în profesie, sub sancţiunea caducităţii acesteia. În toate cazurile, consiliul baroului este obligat să înscrie pe ordinea de zi a primei şedinţe de după expirarea celor două luni verificarea măsurii în care, în termen, starea de incompatibilitate a fost rezolvată şi să constate caducitatea deciziei de primire în profesie acolo unde este cazul.

SUBSECŢIUNEA 5

Modalităţile de primire în profesia de avocat

Art. 33. – (1) Dreptul de primire în profesie se obţine numai pe baza unui examen, cu excepţia cazului prevăzut la art. 17 alin. (5) din Lege.

(2) Examenul de primire în profesie se organizează la nivel naţional de U.N.B.R., în mod obligatoriu cel puţin o dată pe an, şi se desfăşoară, în mod unitar, în centrele teritoriale ale Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, denumit în continuare I.N.P.P.A. Examenul va fi anunţat pe pagina web a U.N.B.R. cu cel puţin 60 de zile înainte de data susţinerii acestuia.

(3) În vederea asigurării caracterului unitar al examenului de primire în profesia de avocat, Consiliul U.N.B.R., cu luarea în considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia şi metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. în considerarea numărului de candidaţi, a zonelor din care provine majoritatea acestora, precum şi a eficienţei organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va stabili dacă examenul va fi desfăşurat în localitatea sediului central al I.N.P.P.A. şi/sau, după caz, în unul ori mai multe centre teritoriale ale I.N.P.P.A. Examinarea se face la 5 materii de examen, din care cel puţin la 3 materii examinarea se face în scris.

(4) Odată cu anunţarea datei examenului de primire în profesie şi a locului/locurilor organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va face publice, prin intermediul paginii web a U.N.B.R., tematica şi bibliografia examenului.

(5) Comisia permanentă a U.N.B.R. desemnează comisia naţională de examinare, ai cărei membri vor fi, în majoritate, avocaţi cadre didactice universitare cu o vechime în profesia de avocat de cel puţin 10 ani. Din rândul membrilor comisiei naţionale de examinare, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabileşte, cu luarea în considerare a propunerilor barourilor, componenţa comisiei teritoriale/comisiilor teritoriale care este/sunt delegată/delegate la centrul/centrele teritorial/teritoriale de examen. De asemenea, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabileşte materiile la care se organizează probe scrise şi orale şi organizează activitatea de examen.

Art. 34. – Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorţi de comisia naţională de examinare, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3) .

Art. 35. – Metodologia de examinare stabilită de U.N.B.R. va fi adusă la cunoştinţa celor interesaţi cu cel puţin 30 de zile înainte de data examenului, prin afişare pe pagina web a U.N.B.R.

Art. 36. – (1) Pentru înscrierea la examen, candidatul va depune dosarul de înscriere la baroul în circumscripţia căruia doreşte să îşi exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de înscriere include cererea şi actele prevăzute la art. 15 şi va fi depus în termenul prevăzut la art. 17 alin. (1) .

(2) Candidatul este obligat să achite, odată cu depunerea dosarului de înscriere, o taxă de participare la examen, stabilită de Consiliul U.N.B.R., ce va fi afişată pe pagina web a U.N.B.R. Din taxa de participare la examen o cotă va reveni baroului la care a fost depusă cererea de primire în profesie. Cota cuvenită baroului pentru operaţiunile de înregistrare şi verificare a cererilor depuse de candidaţi se stabileşte prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.

(3) Dosarele de înscriere ale candidaţilor vor fi păstrate şi arhivate de barourile la care au fost înregistrate cererile acestora de primire în profesie. Pentru candidaţii cu privire la care a fost pronunţată, în condiţiile prezentului statut, o hotărâre favorabilă privind cererea de primire în profesie, barourile vor transmite U.N.B.R., cu cel puţin 10 zile înaintea datei anunţate a examenului naţional de primire în profesie, în vederea întocmirii listelor participanţilor la examen, o copie a cererii de primire în profesie, însoţită de o adresă prin care se confirmă că respectivii candidaţi întrunesc condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut în vederea primirii în profesie şi de dovada achitării taxei de participare. Cota din taxa de participare cuvenită barourilor va fi virată de U.N.B.R. în contul barourilor cel târziu până la data examenului, cu excepţia taxei încasate de la acei candidaţi ale căror cereri de primire în profesie au fost respinse, care va fi restituită acestora.

Art. 37. – (1) După validarea examenului, Consiliul U.N.B.R. va dispune primirea în profesie a candidaţilor admişi şi va emite decizia de primire în profesie.

(2) Rezultatele examenului vor fi comunicate barourilor de către Consiliul U.N.B.R.

Art. 38. – (1) Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluţionate individual de către consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire în profesie va fi comunicată şi U.N.B.R.

(2) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de către solicitant sau de preşedintele U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

SUBSECŢIUNEA 6

Interdicţii

Art. 39. – (1) Avocaţii foşti judecători nu pot exercita profesia de avocat în faţa instanţelor unde au funcţionat timp de 5 ani de la încetarea funcţiei deţinute. Prin instanţe în înţelesul Legii se înţelege judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curţile de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională, inclusiv instanţele militare la care avocaţii au funcţionat ca judecători, indiferent de secţia la care au funcţionat.

(2) În cazul în care avocatul a funcţionat ca judecător la mai multe instanţe, interdicţia operează pentru fiecare instanţă şi se calculează distinct de la data încetării activităţii la instanţa respectivă.

(3) Aceeaşi interdicţie se aplică şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, executorilor judecătoreşti, grefierilor şi personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi al Curţii Constituţionale.

Art. 40. – (1) Avocaţii foşti procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la organul de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea timp de 5 ani de la încetarea funcţiei respective. Calculul duratei de interdicţie se face conform art. 39 alin. (2) .

(2) În cazul în care avocatul fost procuror sau cadru de poliţie a funcţionat şi în calitate de judecător, interdicţia priveşte atât instanţele, cât şi organele de urmărire şi de cercetare penală, durata fiind calculată în mod corespunzător.

(3) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi personalului auxiliar al organelor de urmărire penală.

Art. 41. – (1) Interdicţia exercitării profesiei de avocat în cazurile prevăzute de art. 21 din Lege priveşte în integralitate instanţele, parchetele de pe lângă acestea, inclusiv Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, şi organele de cercetare penală la care lucrează soţul, ruda sau afinul avocatului până la gradul al treilea inclusiv, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi desfăşoară activitatea.

(2) Interdicţia exercitării profesiei de avocat în situaţiile stabilite de art. 21 alin. (1) şi (2) din Lege nu se aplică formelor colective de exercitare a profesiei, respectiv cabinetului asociat, societăţii civile sau societăţii cu răspundere limitată, în care avocatul căruia i se aplică aceste interdicţii este asociat sau angajat, cu condiţia informării de către forma de exercitare a profesiei, în termen de cel mult 5 zile de la intervenirea situaţiei respective, a baroului pe raza căruia aceasta îşi are sediul profesional.

(3) Avocatului asociat al avocatului căruia i se aplică interdicţiile prevăzute la art. 21 din Lege şi avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei care îşi desfăşoară activitatea într-o formă de exercitare a profesiei în care lucrează un avocat căruia i se aplică interdicţiile prevăzute la art. 21 din Lege le este interzis să se folosească de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condiţiile legii în scopul eludării acestor interdicţii.

Art. 42. – Încălcarea de către avocaţi a altor restricţii sau interdicţii la care sunt supuşi conform legilor speciale constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 43. – Avocatul care nu respectă prevederile art. 39-42 sau care se foloseşte de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condiţiile legii în scopul eludării interdicţiilor prevăzute de Lege sau de alte legi speciale săvârşeşte abatere disciplinară gravă. Consiliul baroului se poate sesiza şi din oficiu cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 39-42.

SUBSECŢIUNEA 7

Tabloul anual al avocaţilor

Art. 44. – (1) Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului baroului tabloul avocaţilor, alcătuit potrivit anexei nr. VI.

(2) Tabloul avocaţilor va cuprinde:

  1. a) numele şi prenumele avocaţilor definitivi şi stagiari cu drept de exercitare a profesiei şi sediul profesional al acestora;
  2. b) cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului acestora şi a avocaţilor care le compun;
  3. c) restrângeri ale dreptului de a profesa, potrivit prevederilor art. 20 alin. (8) şi art. 21 din Lege, precum şi ale art. 41 alin. (2) din prezentul statut;
  4. d) menţiuni privind încetarea calităţii de avocat, potrivit prevederilor art. 26 alin. (7) ;
  5. e) situaţiile de întrerupere a activităţii profesionale a formelor de exercitare a profesiei;
  6. f) alte menţiuni relevante.

(3) Avocaţii străini vor fi menţionaţi într-un tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor menţiona formele de exercitare a profesiei din care aceştia fac parte, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) şi (6) din Lege. Distinct sunt evidenţiaţi avocaţii străini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care sunt autorizaţi să îşi desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut într-un stat membru, indicându-se şi dacă aceştia desfăşoară activităţi avocaţiale cu caracter permanent pe teritoriul României şi titlul profesional sub care îşi desfăşoară activitatea.

(4) În cazul avocaţilor străini se va menţiona dacă aceştia sunt autorizaţi să acorde consultanţă juridică privind dreptul românesc.

(5) Se va întocmi separat un tablou al avocaţilor incompatibili, alcătuit potrivit anexei nr. VII, care se verifică şi se reactualizează până la data de 15 ianuarie a fiecărui an.

(6) Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, tabloul special al avocaţilor străini şi tabloul avocaţilor incompatibili se reactualizează lunar şi se aduc la cunoştinţa tuturor membrilor baroului.

(7) Tablourile menţionate la alin. (6) vor fi comunicate U.N.B.R., pe cale electronică şi în forma stabilită de U.N.B.R., în termen de 5 zile de la actualizare.

Art. 45. – Tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari, precum şi tabloul special al avocaţilor străini se comunică autorităţilor menţionate la art. 24 alin. (3) din Lege, cel târziu până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.

Art. 46. – Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menţinerii în tabloul avocaţilor se contestă la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la data comunicării. Contestaţia este suspensivă de executare.

Art. 47. – (1) Înscrierea în tablou a avocaţilor definitivi şi stagiari se face numai după depunerea jurământului prevăzut de Lege. Jurământul se depune într-un cadru solemn, în faţa consiliului baroului, de către avocaţii nou-înscrişi în barou.

(2) Înscrierea în tabloul avocaţilor după primirea în profesie este condiţionată de depunerea declaraţiei prevăzute la art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008. Depunerea unei declaraţii false atrage consecinţele prevăzute de lege.

Art. 48. – (1) Decanul baroului va desemna avocaţii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activităţii de asistenţă juridică de către persoanele neînscrise în tabloul avocaţilor.

(2) Ori de câte ori va avea informaţii cu privire la persoane care exercită nelegal activităţi prevăzute de art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autorităţile competente şi va lua măsurile legale ce se impun în vederea realizării drepturilor prevăzute de dispoziţiile art. 26 alin. (3) , (4) şi (5) din Lege.

SUBSECŢIUNEA 8

Suspendarea calităţii de avocat

Art. 49. – (1) Exerciţiul profesiei de avocat se suspendă:

  1. a) pe toată durata existenţei stării de incompatibilitate;
  2. b) în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau disciplinare de interdicţie temporară de a profesa;
  3. c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadenţa acestora, până la lichidarea integrală a datoriilor;
  4. d) la cererea scrisă a avocatului, pentru alte motive decât cele prevăzute la lit. a) .

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) , baroul are obligaţia de a verifica trimestrial, precum şi înainte de data întocmirii tabloului anual al avocaţilor menţinerea situaţiei care a justificat suspendarea. În tabloul avocaţilor avocatul suspendat la cerere figurează în secţiunea destinată menţionării avocaţi lor fără drept de exercitare a profesiei.

Art. 50. – Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva avocatului s-a pus în mişcare acţiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Art. 51. – (1) Avocatul este dator să încunoştinţeze de îndată consiliul baroului despre orice situaţie care ar putea duce la suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară.

(2) Decanul şi consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispoziţiilor Legii şi ale prezentului statut privind suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa.

(3) Consiliul baroului decide în toate cazurile după ascultarea avocatului în cauză.

(4) Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face menţiune, în mod corespunzător, în tabloul avocaţilor şi în tabloul avocaţilor incompatibili.

(5) Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestaţia nu suspendă executarea.

Art. 52. – Independent de contestarea deciziei, în cazul în care măsura suspendării a fost luată pentru neplata totală sau parţială a taxelor şi contribuţiilor profesionale, la cererea avocatului în cauză, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitării taxelor şi contribuţiilor prevăzute de Lege şi de prezentul statut, poate dispune încetarea măsurii suspendării şi ştergerea menţiunilor din tablou.

Art. 53. – Exercitarea profesiei de către avocatul al cărui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 în perioada măsurii suspendării constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 54. – (1) Avocatul împotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării măsurii să îşi asigure substituirea.

(2) Încălcarea dispoziţiilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.

SUBSECŢIUNEA 9

Transferul într-un alt barou

Art. 55. – (1) Avocatul care, din motive justificate, solicită transferul într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului de la care doreşte să se transfere.

(2) Cererea de transfer va fi însoţită de actele pe care se întemeiază şi de un certificat eliberat de baroul de la care se solicită transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale şi disciplinare ale solicitantului şi va atesta că solicitantul a achitat la zi taxele şi contribuţiile profesionale către barou, U.N.B.R. şi sistemul propriu de asigurări sociale.

(3) Consiliul baroului de la care se solicită transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va înainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicită transferul.

Art. 56. – (1) Cererea de transfer va fi soluţionată pe baza raportului întocmit de un consilier delegat, care verifică dosarul de înscriere în profesie al celui care solicită transferul, precum şi a certificatului prevăzut la art. 55 alin. (2) .

(2) La soluţionarea cererii consiliul baroului va avea în vedere şi respectarea de către petent a dispoziţiilor privind modul de organizare şi funcţionare a formelor de exercitare a profesiei, precum şi a condiţiilor de primire în profesie.

Art. 57. – (1) Decizia cu privire la transfer se comunică solicitantului şi baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face menţiuni corespunzătoare în tabloul avocaţilor.

(2) Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivată şi poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

SUBSECŢIUNEA 10

Încetarea calităţii de avocat

Art. 58. – (1) Calitatea de avocat încetează:

  1. a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei;
  2. b) prin deces;
  3. c) prin excluderea din profesie, ca sancţiune disciplinară;
  4. d) în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.

(2) Încetarea calităţii de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului şi are drept consecinţă radierea celui în cauză din tabloul avocaţilor.

(3) Încetarea dreptului de a exercita profesia de avocat prin pensionare nu atrage pierderea calităţii de avocat.

Art. 59. – Avocatul care renunţă la exerciţiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puţin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activităţii, acesta este obligat să finalizeze toate cauzele angajate sau să asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzând cauzele nefinalizate şi va indica numele avocaţilor care le vor prelua.

Art. 60. – În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de către colaboratorii ori asociaţii defunctului, iar în lipsa lor, de către avocaţii desemnaţi de consiliul baroului.

Art. 61. – (1) În cazul în care avocatul îndeplineşte condiţiile de pensionare prevăzute de lege, are dreptul să solicite continuarea exercitării profesiei. Cererea de continuare a exercitării profesiei se soluţionează de consiliul baroului.

(2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind menţinerea capacităţii fizice şi psihice necesare exercitării profesiei de avocat. Avizul medical se prezintă anual pentru înscrierea în tablou.

(3) Consiliul baroului va soluţiona cererea pe baza avizului medical şi va proceda în conformitate cu prevederile Legii sau, după caz, ale legislaţiei privind pensiile şi asigurările sociale.

(4) Avocatul pensionar care continuă exercitarea profesiei sau este menţinut în profesie este obligat să contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de legislaţia pensiilor şi asigurărilor sociale pentru avocaţi.

(5) Decizia de respingere a menţinerii în activitate poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

SECŢIUNEA 2

Organele profesiei de avocat …continuarea Statutul_profesiei_de_avocat!